UE își bagă ghiara în gospodăriile românilor. Condiții draconice ca să crești un porc, interzisă vânzarea și amenzi de până la 15.000 de lei

UE ne impune în continuare reguli menite să ne țină în lesa consumatorilor nu și a producătorilor, țară de desfacere a produselor din țările uniunii ale căror reprezentanți știu să se impună. Practic Uniunea Europeană, prin cerințele impuse, nu mai vrea ca în România să se crească porci în gospodării.

În primul rând, românii care cresc porci în gospodării pentru consum familial sau pentru subzistență nu mai au voie să vândă animalele. În plus, cerințele de biosecuritate pe care trebuie să le respecte în momentul în care cresc aceste animale în gospodărie sunt atât de stricte și costisitoare, încât, practic, se interzice și creșterea porcilor. UE justifică măsura prin faptul că țara noastră nu a reușit să scape de pesta porcină africană.

Ordinul ANSVSA privind aprobarea condițiilor și cerințelor de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor din România, publicat în Monitorul Oficial, dă undă verde autorităților să-i vâneze pe românii care îndrăznesc să crească vreun porc în bătătură. În afara interdicției de vânzare a animalelor, gospodăriile și exploatațiile noncomerciale trebuie să îndeplinească reguli draconice pentru a li se permite să crească vreun porc.

Potrivit actului normativ, exploatațiile noncomerciale de porcine, reprezentate de românii care cresc aceste animale pentru consumul familiei, trebuie să îndeplinească mai multe condiții și cerințe de biosecuritate. Astfel, porcinele deținute trebuie să fie identificate individual, înregistrate în Baza națională de date, exploatația trebuie să fie supusă controlului sanitar-veterinar, porcinele trebuie să fie înregistrate în registrul agricol deținut de unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială se află exploatația, iar comercializarea porcinelor și a produselor provenite de la acestea este interzisă.

La cerințele de biosecuritate, porcinele trebuie să fie cazate în adăposturi împrejmuite, astfel încât să se evite orice contact al porcinelor deținute cu alte porcine din alte exploatații sau cu animale sălbatice, adăposturile de porcine trebuie să fie construite astfel încât să se poată efectua ușor curățenia și dezinfecția și trebuie să se asigure condiții pentru spălarea și dezinfectarea mâinilor și a încălțămintei la intrarea și la ieșirea din spațiile în care sunt ținute porcinele.

Sunt însă și reguli imposibile. Românii care cresc porci în gospodărie trebuie să schimbe încălțămintea la intrarea și la ieșirea din spațiile în care sunt ținute porcinele,  să folosească o tăviță cu dezinfectant pentru dezinfecția încălțămintei la intrarea în adăpostul de porcine, să limiteze accesul vizitatorilor în spațiile în care sunt ținute porcinele, să asigure împrejmuirea și protecția spațiilor în care sunt ținute furajele și așternutul acestora și să hrănească porcinele cu nutrețuri vegetale numai după trecerea unei perioade de cel puțin 30 de zile de la recoltare. În plus, paiele pentru așternut trebuie să fie utilizate numai după trecerea unei perioade de cel puțin 90 de zile de la recoltare, iar resturile menajere care conțin urme de carne/produse din carne de porc/mistreț și în special apa rezultată de la spălarea cărnii de porc nu trebuie administrate în hrana porcilor. În gospodăria țărănească, porcinele deținute trebuie să fie identificate individual și înregistrate în Baza națională de date, iar exploatația trebuie să fie supusă controlului sanitar-veterinar.

Amenzi de până la 15.000 de lei

Pentru nerespectarea acestor prevederi, românii care cresc porci riscă amenzi între 4 și 22 puncte amendă. Un punct de amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie. Complementar acestor sancțiuni, în cazul transporturilor de porcine neidentificate sau neînsoțite de documente sanitar-veterinare, atât animalele, cât și mijlocul de transport în cauză se confiscă, iar deținătorul se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei. Efectuarea controlului, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul împuternicit din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră și ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.

În aceste condiții putem spune că, prin aceste măsuri, UE ne întoarce în perioada ceaușistă când se luau aceleași măsuri, dar nu pantru a încuraja importul, ca în acest caz.