Miliarde de euro, plaje surpate și valuri ucigașe

Investigații| 12.09.2023| 5982| 0| Gazarul

Ce s-a întâmplat pe litoralul românesc? Cum a devenit Marea Neagră o „capcană a morţii”? Nimeni nu se întreabă și nu verifică dacă există o legătură măcar, în unele dintre cazuri, între modificarea plajelor și problemele care au dus la punerea în pericol a vieții unor turiști și poate chiar la decese.  

În lucrările executate, din economie, constructorul care a lărgit plajele nu a mai băgat nisip și în apă, deoarece plata se făcea doar pe suprafața câștigată, vizibilă. Asta a facut ca, în unele locuri, marea să devină periculoasă.

Mai mult, ca urmare a dragajelor executate de compania olandeză Van Oord au apărut modificări de biosistem, au rămas şanţuri de 4-5 metri lăţime, iar cercetătorii atestă formarea unor curenţi marini în zonă cu valori anormal de mari. Ce sume sunt în joc și cum se implică sau nu instituțiile statului, aflați în continuare.

 Vara aceasta ne–a  arătat o altă față a Mării Negre. Știrile cu persoane înecate sau salvate pe ultima sută de metri au ținut jurnalele de știri, dar și pagini ale ziarelor.

Dincolo de nerespectarea steagului roșu, se ridică multe semne de întrebare legate de valurile ucigașe, în zone unde nu putem vorbi de curenți RIP. Chiar și formarea valurilor periculoase poate fi pusă sub semnul întrebării în unele situații, având în vedere modificările aduse prin exploatarea nisipului din largul mării și formarea pragurilor în apropierea plajelor. Cu decese sau nu, valurile și pericolul au tot fost semnalate foarte des la malul mării și în buletinele de știri.

Cazul poate cel mai grav a fost cel de la Mamaia, la jumătatea lunii august, când cinci oamenii au fost luați de curenți. Mai mulți turiști au format un lanț uman pentru ai salva. Pe 9 august, presa consemna opt morți în două zile. Si la Neptun cinci peroane au fost salvate la limită. Exemplele pot continua. În jur de 20 de persoane au murit înecate, până la finele lunii august, cel puțin așa a consemnat presa în materialele date publicității. Autoritățile nu dau raportări, nici măcar nu atenționează asupra faptului că plaja nu se pierde lin în apele mării, așa cum știam, în anii trecuți. Astfel, pe multe dintre plaje, după câțiva pași, apa îți trece peste cap, în unele locuri. Vorbim de acele praguri formate, în urma lucrărilor de extindere a plajelor. De ce? Ne spun specialiștii.

Firma care a realizat lucrările de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc era plătită la suprafața câștigată

„Geologii marini confirmă faptul că Marea Neagră de pe litoralul românesc a devenit efectiv periculoasă după operațiunile de lărgire a plajelor. Oamenii înghițiți de ape în ultima perioadă nu au murit din vina lor, ci din neglijența criminală a autorităților. Lărgirea plajelor spre mare a scurtat distanța până la gropile marine, formându-se praguri foarte aproape de țărm și curenți ucigași la doar 3-4 metri de intrarea în apă”, scrie national.ro.

Pentru că firma care a realizat lucrările de lărgire a plajelor de pe litoralul românesc era plătită la suprafața câștigată, a fost sărită o etapă foarte importantă. Și anume, aducerea nisipului și în zona plajei submerse, pentru ca panta să fie una lină spre larg. Constructorul a făcut însă economie, profitând și de faptul că, în caietul de sarcini, nu erau prevăzute lucrările care vizau siguranța turiștilor.

”Nisipul pentru plajă, pe care l-au luat de la 25 de metri adâncime, ar fi trebuit luat și pentru completarea profilului plajei, nu numai plaja emersă, ci și plaja submersă. Dar, din economie, nu au mai băgat nisip și în apă, că plata se făcea doar pe ce suprafață câștigi. Și au făcut marea periculoasă. Valul începe să se spargă atunci când lungimea lui de undă, deci distanța între două creste de valuri, este o treime din adâncime. Acolo este pragul, unde se sparge valul. Într-o distanță foarte scurtă, adâncimea crește foarte mult și curentul te ia. Plaja a înaintat prea mult spre adâncime mare, iar marea nu a apucat să-și facă profilul de echilibru, adică o pantă mai lină. Acum este o ruptură de pantă și acolo se întâmplă toate minunățiile. Ruptura de pantă este foarte apropiată de linia țărmului”, a declarat conf. dr. Glicherie Caraivan, geolog marin la Institutul Naţional Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină  pentru national.ro. Acesta mai spune că acum curenții se formează în concordanță cu panta nouă a plajei și că nisipul trebuia pus și în mare, tocmai pentru a genera o pantă mai apropiată de profilul de echilibru.

”Valul se lovește de prag, care este un obstacol suplimentar în calea mișcării orbitale a valurilor și se creează fenomenul de reflexie față de un obstacol și atunci curentul de întoarcere va fi mult mai puternic”, a precizat conf. dr. Glicherie Caraivan.

Plaja s-a apropiat atât de mult de pragul format, încât curenții te smulg de la o distanță de doi-trei metri de la intrarea în apă. Și oamenii nu știu.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral s-a mulțumit să pună geamandura aproape de mal. Un om care se duce frecvent la mare știe că valurile mici nu au cum să fie periculoase. Ce nu știe este faptul că lucrările au fost efectuate incomplet și că protejarea vieții a fost pusă pe ultimul loc sau pe niciun loc, în cazul de față.

Geologii spun că refacerea naturală a echilibrului pantei va dura 10 sau chiar 20 de ani. În aceste condiții, cei care se încumetă să intre în mare trebuie să învețe ce să facă în momentul în care sunt smulși de curenți. Acum, odată ce intri în apă, nu mai mergi ca înainte, de exemplu, la Mamaia, încă 100 metri, până ajunge apa la gât, acum se duce brusc la doi-trei metri și asta contribuie, de asemenea, la panica oamenilor.

Problemele create de intervențiile pentru mărirea plajelor sunt însă și mai grave. Încă din 2017, un alt cercetător aducea date certe despre dezastrul produs.

Gropile de pe fundul mării, lăsate de olandezi

Specialiștii susțin, conform ordinea.ro, că porţiuni însemnate de pe fundul Mării Negre au înregistrat modificări de biosistem, ca urmare a dragajelor executate de compania olandeză Van Oord. Nisipul folosit pentru extinderea plajelor din Constanţa şi Eforie a fost adus dintr-un perimetru marin aflat în dreptul staţiunii Mamaia. Prin acordul de mediu nr. 14/12.08.2014, compania olandeză avea obligaţia să monitorizeze fundul mării timp de un an de la terminarea dragajelor. Reprezentantul societăţii de cercetare care a realizat pentru Van Oord, studiile de impact asupra mediului sugerează că olandezii nu au respectat obligaţia monitorizării.

În schimb, Societatea de Cercetare a Biodiversităţii şi Ingineria Mediului AON, condusă de Traian Petrescu, unul din cei mai cunocuţi experţi de mediu din România, a întreprins ample cercetări ştiinţifice în zona perimetrelor de exploatare a nisipului din largul Mării Negre. Rezultatele cercetărilor dau dimensiunea dezastrului.

După studierea probelor prelevate din substrat, a analizării filmărilor subacvatice și a scanărilor efectuate cu aparatură de specialitate, rezultatul cercetării indică faptul că Van Oord a lăsat în urmă o mulţime de şanţuri de 4-5 metri lăţime. Cercetătorul Traian Petrescu spune că măsurătorile atestă formarea unor curenţi marini cu valori anormal de mari. Deşi potrivit unor teorii, împărtășite chiar și de Administrația Apele Romane Dobrogea-Litoral şanţurile trebuiau să se astupe în timp cu nisip adus de curenţii marini, cercetările atestă că acest fenomen nu a avut loc. În aceste condiții se pune întrebarea dacă nu cumva aceasta este cauza valurilor periculoase care au creat mari probleme pe litoral, chiar la Mamaia, acolo de unde, din larg s-a luat nisip și au rămas acele șanțuri.

Petrescu spune că există zone întinse în care s-a depus mâl care schimbă total biosistemul. În plus, temperatura apei la fundul mării, măsurată în timpul unor scufundări efectuate în vara anului 2014, era de 23 de grade Celsius, egală cu temperatura de suprafaţă, ceea ce reprezintă a altă anomalie.

Aceste afirmaţii grave au fost făcute, în cadrul unei dezbateri publice la care au participat reprezentanţi de la Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa, Direcţia Hidrografică a Armatei, ONG-uri de mediu şi public interesat.

La momentul dezbaterii, reprezentanții instituțiilor abilitate nu aveau nici măcar un raport de monitorizare din perimetrele Van Oord, rapoarte care au caracter public și pe care olendezii trebuiau să le întocmească conform acordului de mediu.

De permisivitate au dat dovadă autoritățile la recepția lucrărilor și în ceea ce privește calitatea nisipului. Prezenţa cochiliilor de scoici pe plajele extinse de Van Oord este o dovadă că olandezii au tratat cu lejeritate procesul de separare a nisipului de cochilii sau de elemente aluvionare.

Petrescu, președintele  Societății de Cercetare a Biodiversităţii şi Ingineria Mediului AON menționează că și comunicarea a fost  defectuoase cu Van Oord, în speţă cu funcţionarii români ai companiei olandeze, care aveau metalitatea „lasă, dom`le, că merge şi aşa”. „Eram sideraţi de această atitudine”, a mai spus Petrescu.

Plaje surpate, golfuri și o cerere a constructorului de 3 milioane de euro în plus de la Apele Române.

Plaja extinsă de la Mamaia Sud, alături de cele de la Constanța și Eforie a fost recepționată și dată în folosință în decembrie 2015. După un an și puțin, plajele extinse s-au surpat.

 Plaja Porr Bau din Mamaia, februarie 2017

Iarna valurile au rupt serios din țărm lăsând în urma praguri cu înălțimi considerabile. Ca de obicei, Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), care era condusă atunci de pesedistul George Papari, a mai calmat spiritele, anunțând că nu s-a întâmplat nicio dramă, fiind un fenomen obișnuit. A trimis căteva tractoare ale Administrației care au arat plajele și apoi au nivelat nisipul.

Lucrările submerse, blocurile din beton înlocuite cu spărtură de piatra

În spațiul public au apărut discuții legate de digurile de pe fundul mării, care au ca rol estomparea furiei valurilor. Execuția lor a fost pusă sub semnul întrebării. Conform site-ului ordinea.ro, proiectul inițial fusese cârpit pe parcursul lucrărilor cu acordul firmei Romair Consulting SRL, aparținând  lui Gheorghe Boeru, un personaj al cărui nume apare în legătură cu mai multe investigații ale DNA. Boeru ar fi dat aprobări să nu se mai folosească strat geotextil la baza structurilor submerse, ci doar un strat de filtrare din spărtură de piatră și chiar pentru înlocuirea blocurilor din beton, x-block, care erau foarte grele și deci stabile, cu blocuri din piatră, mai ușoare și evident mai ușor de dislocat de forța curenților marini. Nimeni nu a văzut și nu a sancționat în vreun fel. Ba, dimpotrivă, compania lui Boeru a fost chemată să răspundă de studiul de fezabilitate pentru etapa a doua a extinderii de plaje, cele din sudul litoralului, Mamaia Nord, Năvodari și zona stăvilarelor din Biosferă, pentru un deviz uriaș, de un miliard de euro.

În vara anului 2017 linia țărmului din zona Mamaia Sud a suferit noi modificări, de data aceasta formându-se câteva golfuri.

Valoare contracte, suplimentari si procese

Reducerea eroziunii costiere este una dintre cele mai importante investiţii ale României cu o valoare de peste 840 de milioane de euro. La final proiectului ar trebui să avem 226 de hectare noi de plaje, începând de la Năvodari şi până la 2 Mai.

Van Oord în asociere cu Societatea de Construcții în Transporturi București SA (SCT), controlată de controversatul Horia Simu a participat în anul 2012 la licitația pentru proiectul de „Execuție lucrări pentru protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre”. Van Oord a câștigat patru din cele cinci loruti scoase la licitație, respectiv Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord. În acest fel, consorțiul a semnat în  iulie 2013 contracte în valoare cumulată de 327.705.452 de lei, adică 72,8 milioane de euro, la care se adăuga TVA. Pe parcursul execuției lucrărilor, consorțiul a beneficiat de sume suplimentare. Astfel, în 15 decembrie 2015, cu doar câteva zile înainte de recepția finală a lucrării, autoritatea contractantă a încheiat contracte de lucrări suplimentare pentru toate cele patru loturi ale Van Oord, după cum urmează:

Tomis Nord + 16.735.228,78 ron

ADVERTISEMENT

Tomis Centru + 9.069.38,96 ron

Tomis Sud + 11.962.157,20 ron

Eforie Nord + 17.517.357,95 ron.

În total: 55.284.130,89 de lei, ceea ce însemna încă 12,2 milioane de euro fără TVA. Cu majorări cu tot, contractele consorțiului Van Oord – SCT au ajuns la valoarea de 85 de milioane de euro fără TVA.

O bună parte din lucrările incluse în aceste contracte au fost executate de societatea constănțeană Comprest Util SRL, aparținând afaceristului Grigore Comănescu. Societatea furniza materie primă si realiza de diguri marine. Practic ce era greu de făcut. Cu toate acestea Comprest Util s-a pomenit frecvent cu blocaje de plăți. SCT-ul dădea vina pe Van Oord, iar olandezii dădeau vina pe Horia Simu care avea datorii dar și creditori care-I cereau insolvența. De câteva ori, Comprest Util a oprit lucrul pe șantier dar, presați de termenul scadent, Van Oord și SCT s-au pus de acord și au deblocat plățile. Cele trei părți implicate au semnat un Acord Tripatrit, dar si  un adendum la contractul lor de consorțiu. Conform acestora facturile emise de Comprest Util vor fi plătite de Van Oord, în baza instrucționărilor de plată date de SCT. Van Oord urma să devină proprietarul pietrei puse în diguri, abia după efectuarea plăților.  Van Oord a plătit o mare parte din suma facturată, însă a rămas un rest de plată de 3.950.026,16 lei. În decembrie 2015, plajele extinse au fost recepționate de Apele Române, fără a se ține cont de faptul că o parte din piatra pusă în operă, valorând 3.950.026,16 lei nu era proprietatea Van Oord, nefiind achitată. După ce s-au văzut cu sacii în căruță, olandezii au uitat pur și simplu să mai plătească marfa. Pentru recuperarea banilor, antreprenorul român a început o serie de litigii cu olandezii. Pe 31 ianuarie 2018, instanța constănțeană a obligat firma olandeză să achite către Comprest Util 4.651.806 lei, reprezentând debitul principal de 3,9 milioane de lei și dobânda legală de peste 700.000 de lei.

A doua etapă din cadrul proiectului care vizează extinderea plajelor, a demarat deja, Pentru acest proiect valoarea contractului este de 752 de milioane de euro și a fost semnat în 2018.  Lucrările vor fi efectuate pe tot cuprinsul litoralului românesc, în zonele: Edighiol și Periboina, faleza Constanței, în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai. Proiectul se află in diverse stadii de implementare cu aceeași firmă olandeză.

Plaje prea mari și nisip plin de scoici

Dacă investiția este sau nu apreciată de turiști, dar și de operatorii economici, părerile sunt cumva impărțite. Încă din anii trecuți presa consemna că unii administratorii de plajă din stațiunea Mamaia erau nemulțumiți de faptul că turiștii ocolesc plajele extinse și aleg fie Năvodari, fie plajele din Constanța, nemulțumiți de distanța pe care trebuie să o parcurgă până la apă. Și calitatea nisipului care este plin de scoici este un motiv de nemulțumire. Pe de altă parte, curățarea unei suprafețe atât de mare de plajă, sperie agenții economici și ar putea să creeze în continuare probleme. Poate că dimensiunea mai redusă a plajelor, undeva la 100 de metri, dar și calitatea nisipului ar trebui avute în vedere pentru sezonul următor precum și rezolvarea problemei necesarului de nisip în zona submersă.

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0763835620, sau pe WhatsApp sau redactie@gazarul.ro

Te-ar putea interesa și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *