Anghinarea sau „hrana bogaților”, abundă în nutrienţi care stimulează sistemul imunitar și scade colesterolul

Considerată pe vremuri ”hrana bogaților”, anghinarea este foarte apreciată și consumată pe scară largă în zona mediteraneeană dar, mai nou și la noi.

Din punct de vedere medical este considerate a fi un bun stimulator al sistemului imunitar datorita conținutului de inulină, planta fiind recunoscută, în special, pentru beneficiile asupra ficatului  şi a inimii, prin scăderea grăsimilor din sânge.

Soiul de anghinare Columna poate fi apreciat ca planta cu multiple întrebuințări: alimentare, medicinale și ornamentale. Conține cinarină, oxidaze, polifenoli, flavone, vitaminele A, B, C, mangan, fosfor, fier, lipide, zaharuri și este și o importantă sursă de fibre, de inulină – substanță care stimulează sistemul imunitar, facilitează tranzitul intestinal, crește asimilarea magneziului și a calciului în organism. De asemenea, este adesea folosită în cazurile de retenție de lichide, datorită conținutului său ridicat de acizi fenolici. Studiile arată că extractul de anghinare conţine si potasiu, cunoscut pentru faptul că are rol în reglarea tensiunii arteriale.

Potrivit USDA, anghinarea are următoarele valori nutriționale, la 100 g:  Calorii – 60 kcal; Proteine – 4 g; Carbohidrati – 19 g; Fibre – 9,1 g; Calciu – 76 mg; Fier – 2,2 mg; Potasiu – 595 mg; Sodiu – 160 mg; Fosfor – 12%  din DZR​; Vitamina A – 267 UI; Vitamina C – 25% din DZR; Vitamina K – 24% din DZR; Vitamina B1 – 6% din DZR.

Anghinarele tinere, consumate crude, sunt digerabile şi sunt indicate în problemele digestive. Din semințe, frunze, tulpini și rădăcini se extrag nutrienți și substanțe bioactive folosite în tratarea diverselor afecțiuni.

Planta poate fi consumată fie în stare crudă, sub formă de salate, fie preparată cu diferite sosuri. Atât florile, cât şi nervurile principale ale frunzelor au un conţinut ridicat de hidraţi de carbon şi substanţe aromatice, care dau gust deosebit de plăcut mîncărurilor.

Anghinare, una dintre cele mai vechi plante cunoscute a fi cultivate pe planetă este nativă în Africa de Nord, Insulele Canare, dar și Europa, în special în Italia, Spania și Franța.

În România anghinarea se poate cultiva de la șes până la zona de deal, chiar aproape spre munte. Terenul trebuie sa fie unul ușor, nu argilos. Planta erbacee se dezvoltă bine dacă există umiditate, putându-se obține mai multe recolte pe an. De asemenea, planta este iubitoare de lumină și de umiditate. Cele mai bune condiții de creștere și dezvoltare sunt în zonele de câmpie din sud, sud-vestul și estul țării.