„Trebuie să oprim arderile de vegetație și să pedepsim piromanii! Au fost aproape 5.600 de incendii în primele șase luni”

Actualitate| 10.08.2023| 74| 0| Petrache Ecaterina

Arderile de vegetație dau bătăi de cap autorităților. Conform datelor furnizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, la nivel național, în primele șase luni s-au produs aproximativ 5.600 de incendii.

În 2022, 15 oameni și-au pierdut viața, iar în acest an au decedat două persoane iar alte 3 au suferit arsuri.
Fenomenul arderilor de vegetație a atins cote fără precedent anul trecut, susțin cei din Ministerul Mediului, numărul total al incendiilor a fost de 2,6 ori mai mare decât cel înregistrat în anul 2018, după cum arată statisticile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Anul acesta, în primele 6 luni s-au înregistrat alte 5.587 de incendii de vegetație, adică mai mult de 30 pe zi. ” De la 8.191, în 2018, până la  la 20.945, în 2022, este o diferență care arată că numărul piromanilor a crescut constant, în ciuda măsurilor de pază și sancțiunilor tot mai mari, iar acest lucru este periculos pentru oameni, sol și mediu, în general”, avertizează Laurențiu Alexandru Păștinaru, Președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
Conform OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor, litierei pădurii și vegetației ierboase constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice și de la 50.000 de lei și până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafețe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracțiuni și se sancționează penal.

Reprezentanții Agenției fac apel la populație, să înțeleagă că prin aceste incendieri pun în pericol viața sau sănătatea proprie și a întregilor comunități din zonă. De cele mai multe ori, cei care recurg la astfel de practici sunt chiar proprietarii sau deținătorii terenurilor respective. Ideea că arderea face bine pământurilor este profund greșită, susține Președintele ANPM,” în realitate are efect negativ atât asupra biodiversității și ecosistemelor, cât și asupra sănătății umane”.

Potrivit lui Laurențiu Alexandru Păștinaru și în acest an autoritățile au fost permanent în alertă, prin acțiuni de patrulare, controale, acțiuni de informare publică și interinstituțională și conlucrare cu echipe de voluntari, reușind să reducă la aproximativ jumătate numărul incidentelor, față de 2022.

„Este nevoie de responsabilitate, pentru că implicațiile pot fi din cele mai grave. Au existat, însă și multe situații în care au ars gospodării, de la focuri lăsate nesupravegheate în propriile curți sau pe câmp. Aceste arderi nu aduc niciun fel de beneficiu. Anul trecut a fost o adevărată nebunie cu aceste incendii al căror număr a crescut cu 113% față de 2021”, a mai spus reprezentantul ANPM.

Din datele anului trecut, cele mai multe incendii de acest fel s-au înregistrat în județul Prahova, urmat de Dâmbovița și de Hunedoara.

 8 MOTIVE PENTRU CARE ARDERILE DE VEGETAȚIE TREBUIE EVITATE

Potrivit specialiștilor din domeniul biodiversității, unele date experimentale au demonstrat că:

  1. Arderea miriștii conduce la reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%, funcție de cultura precedentă, iar cel mai puternic afectate sunt recoltele de grâu și orz;
  2. Calculele arată că în urma arderii vegetației în sol sunt returnate doar circa 50% din elementele provenite din arderea biomasei, restul împrăștiindu-se cu cenușa, pe suprafața solului;
  3. Două elemente de importanță majoră în circuitul biochimic – carbonul și azotul – se pierd total prin ardere;
  4. Fumul rezultat în urma arderii vegetației uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri și se poate răspândi pe distanțe foarte mari;
  5. Cresc de 20 de ori cantitățile de pulberi în suspensie din aer și particule de funingine PM 2,5;
  6. Eliberează cantități foarte mari de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariției ploii acide.
  7. Cresc incidența bolilor respiratorii și a crizelor acute de astm.
  8. Pot provoca boli respiratorii acute la copii și modificări ale funcției ventilatorii pulmonare.

 

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0763835620, sau pe WhatsApp sau redactie@gazarul.ro

Te-ar putea interesa și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *