După multe potigniri, legiuitorul a reușit să reglementeze aspectul legat de accesul la datele medicale ale unui pacient, după decesul acestuia.
Până de curând, rudele unui pacient decedat aveau acces la datele medicale ale acestuia doar dacă exista un consimțământ explicit în acest sens. Această situație s-a schimbat parțial în martie, când o ordonanță de urgență a stabilit ca, la decesul unui pacient, toate informațiile medicale ce-l vizează să fie furnizate rudelor. După ce normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului au fost modificate la finalul lunii aprilie, s-a propus, în mai, printr-un proiect de ordin care a apărut ieri în Monitorul Oficial, introducerea unor noi prevederi în norme, astfel încât să se stabilească situațiile în care se consideră că pacientul se află în imposibilitate de a-şi exprima acordul privind transmiterea datelor medicale, respectiv când au rudele acces facil la aceste date.
Mai exact, legea permite acum aparținătorilor, moștenitorilor ori rudelor de până la un anumit grad să aibă acces la datele medicale ale pacientului după decesul acestuia, dacă el s-a aflat în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul.
Pentru ca măsura să fie aplicabilă în practică era necesară să se clarifice situațiile în care pacientul se află în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul. Aceste modificări la norme au apărut la final de aprilie, prin Ordinul MS 1.372/2023.
Concret, după cum apare în document, „situațiile în care pacientul se află în imposibilitatea de a-și exprima acordul (…) sunt apreciate și consemnate de medicul curant în foaia de observație”.
După ce a apărut ordinul amintit mai sus, autoritățile și-au dat seama că nu au stabilit exact care sunt situațiile în care se consideră pacientul se află în imposibilitate de a-şi exprima acordul privind transmiterea datelor medicale.
Astfel, situația trebuia corectată și, printr-un proiect de ordin pus în dezbatere de Ministerul Sănătății, se propunea introducerea unei liste a situaţiilor în care pacientul se află în imposibilitate de a-şi exprima acordul privind desemnarea persoanelor care pot fi informate despre starea sa de sănătate.
Ordinul MS nr. 2.342/2023 a apărută astăzi în Monitorul Oficial și stabilește că se consideră că pacientul se află în imposibilitate de a-şi exprima acordul amintit atunci când acesta e într-una dintre următoarele situații:
- stare comatoasă;
- stare de inconștiență;
- incapacitate fizică care face imposibilă exprimarea acordului.
În plus, ordinul publicat azi prevede că „în cazul pacientului pentru care nu a fost consemnat acordul sau refuzul acestuia privind desemnarea persoanelor prevăzute la alin.(2) (acordul pacientului privind desemnarea persoanelor care pot fi informate despre starea sa de sănătate – n. red.), se prezumă că pacientul a fost în imposibilitate de a-și exprima acordul”.
Ordinea în care au rudele acces, la cerere, la dosarul medical al unui pacient după moartea acestuia este următoarea:
- soțul supraviețuitor;
- descendenții – copii, nepoți etc.;
- ascendenții – părinți, bunici etc. (sau tutorii);
- rudele în line colaterală până la al patrulea grad (inclusiv) – frații sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătușa și nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.
Informațiile la care au acum acces rudele pacienților decedați în spitale vizează datele consemnate în foaia de observație a pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul etc.
Pentru a putea intra în posesia datelor medicale ale unei rude, cei intresați vor trebui să depună la conducerea unității sanitare o declarație pe propria răspundere.
Regulile anterioare, prevăzute în Legea 46/2003, stabileau că datele medicale ale unui pacient, respectiv toate informațiile privind starea acestuia, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale, erau confidențiale chiar și după decesul acestuia.
Lasă un răspuns