Impactul pensiilor speciale

În România există anumite categorii privilegiate care au posibilitatea de a ieși la pensie la o vârstă echivalentă cu anii de vechime ai altor categorii. Din prima categorie fac parte, în general, cai care au lucrat sub epoleți și magistrați. S-au bucurat de salarii mari, beneficiază de pensii sfidătoare și, mai ales cei care au lucrat în servicii, își găsesc și un loc de muncă bine remunerat, ignorând faptul că mulți tineri se zbat în șomaj croindu-și tot mai greu un drum în viață. Spre deosebire de prima categorie, cea de a doua contribuie la PIB-ul țării, ca să zicem așa, trudind resemnată sub deciziile guvernamentatel de mărire a vârstei de pensionare, Din păcate, în acest ritm, mulți nu se vor mai bucura de prea binemeritata pensie.

Simbioza PSD – PNL a făcut harcea-parcea și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un plan de țară care ar fi trebuit să schimbe România și cu care s-au lăudat în ultimii doi ani. Planul e bun doar pentru circa 9.000 de privilegiați, care primesc așa numitele „pensii nesimițit de mari”.

În ciuda faptului că există anumite criterii clare pentru reforma pensiilor speciale, incluse în PNRR, chiar dacă și Comisia Europeană a transmis Guvernului că nu este dispusă la niciun compromis în ceea ce privește acest subiect, ignorând faptul că ministrul Fondurilor Europene, liberalul Marcel Boloș, a transmis public că România poate pierde în prima fază circa 3 miliarde de euro, PSD face joc de glezne vrând să salveze acest sistem inechitabil, invocând argumente aberante și mimând că lucreză pentru țară, pentru popor.

În urmă cu câteva luni, președintele PSD Marcel Ciolacu declara că România nu poate să aplice „ad litteram” măsurile de reformă a pensiilor speciale asumate în PNRR pentru că asta ar duce la depopularea ministerelor Apărării, de Interne, Justiția și serviciile secrete, afectând activitatea acestor instituții. Totuși, potrivit unor analize a acestei situații, numărul celor care ar putea ieși brusc la pensie, speriați de noile condiții, nu este mic, dar asta nu înseamnă că sistemele de forță – ministerul Apărării, ministerul de Interne, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) – ar rămâne fără angajați.

Din larghețea socială, în ultimul timp, apar noi proiecte prin care sunt inventate noi categorii de pensii speciale, cum a fost cel care viza personalul civil din MApN, dacă tot „are balta pește”.

Miniștrii Muncii și ai Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Budăi și respectiv Marcel Boloș, au fost la Bruxelles pentru a renegocia procentul de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB) alocat pensiilor și stabilit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). După discuții, cei doi au evitat să vorbească despre rezultatul negocierilor. Întrebat dacă va fi eliminat plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, ministrul Budăi a răspuns: „Va fi eliminat în momentul în care avem reforma pensiilor.”

Totuși, pensiile speciale (sau pensiile de serviciu, acordate în baza unor pensii speciale) pot fi tăiate constituțional. De altfel, s-a creat un precedent, în 2010, atunci când Curtea Constituțională a Românie a oferit și un ghid clar prin care pot fi reduse aceste avantaje nemeritate obținute de anumite categorii. Logic, orice beneficiu în plus acordat poate fi retras atunci când situația economică sau socială nu mai permite alocarea unor beneficii. Acum, ne aflăm în situația când contextul economic global este din ce în ce mai alambicat, cîînd sistemul românesc de pensii este de mulți ani în colaps, în timp ce populația tânără care să îl susțină este în scădere, iar România se împrumută cu dobânzi tot mai mari.

Prin decizia din 2010, Curtea Constituțională arată că în conceptul de „drepturi câştigate” pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Astfel, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie.(neretrocativitatea legii).

Nu este nimic retroactiv în cazul unei recalculări a pensiilor și a eventualelor diminuări pe viitor, adică pensionarii aflați în plată nu vor fi nevoiți să vină cu banii de acasă ca să restituie diferența retroactiv.

Parlamentul este în măsură să adopte legislația în așa fel încât pensiile să nu fie nejustificat de mari, Decizia CCR 900/2020, la punctul 105, prevede „cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității”.

Așadar, numai pensia contributivă constituie un drept câștigat. Pensia de serviciu nu este un drept câștigat integral. Partea necontributivă poate fi modificată oricând de către Guvern sau Parlament.

Circa 200.000 de români încasează lunar pensii speciale. Cea mai mare astfel de indemnizație este de 50.000 de lei lunar. Din acest privilegiu ar putea fi plătite 100 de pensii minime.  Potrivit CCR, 7 din principalele 8 tipuri de pensii speciale pot fi eliminate, așa cum s-a întâmplat în urmă cu 10 ani. Numai cei aproximativ 140.000 de pensionari de la serviciile secrete, Interne si Aparare costă statul aproximativ 1 mld. euro pe an. Principalii beneficiari de pensii speciale sunt foștii angajați din structurile ministerelor de Interne și de Apărare, precum și cei din serviciile speciale (SRI, SIE sau SPP), numărul acestora ajungând la aproximativ 140.000 de oameni, potrivit unor informații furnizate Ziarului Financiar. Salariații din aceste structuri nu cotizează, în timpul vieții active, pentru pensia de stat și nu își primesc pensia din bugetul public de pensii, ci prin alocări de la bugetul de stat către ministerele respective.

Printr-un proiectul legislativ se vrea reforma pensiilor de serviciu prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență. Documentul prevede, în primul rând, că nicio pensie de serviciu nu va mai putea să depășească salariul primit în perioada activă.
„Cuantumul net al pensiilor de serviciu (…) nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Pensia de serviciu netă reprezintă pensia de serviciu stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu din care s-au dedus contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.Orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă”, scrie în propunere.
În același timp, persoanele care pot cumula mai multe pensii de serviciu vor opta numai pentru una dintre ele. Iar cei care deja primesc mai multe tipuri de pensii de serviciu vor trebui să opteze pentru cea mai avantajoasă dintre ele în termen de 30 de zile după intrarea în vigoare a noilor măsuri. Prin excepție, va fi posibilă cumularea pensiei din sistemul public cu o pensie dintr-un sistem propriu neintegrat celui public.
Măsurile votate de senatori vizează pensiile de serviciu stabilite în baza Legii 303/2022 (judecători și procurori), Legii 223/2007 (personalul aeronautic civil navigant profesionist), Legii 567/2004 (personalul auxiliar al instanțelor și parchetelor), Legii 7/2006 (funcționarii publici parlamentari), Legii 216/2015 (Corpul diplomatic și consular), Legii 94/1992 (Curtea de Conturi) și Legii 223/2015 (militari și polițiști).
În al doilea rând, se prevede modificarea Codului fiscal în privința impozitării pensiilor de serviciu. În cazul acestora, în care nu se respectă principiul contributivității, se vor aplica două reguli:

• pentru partea de pensie mai mică sau egală cu câștigul salarial mediu brut, din care se deduce venitul neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impozit de 10%;
• pentru partea de pensie ce depășește câștigul salarial mediu brut și care excede principiului contributivității, se aplică o cotă de impozit de 15%.